Tot ce trebuie să știi despre alegerile europarlamentare. Pasul III: Alianța USR PLUS

57417776_353810031909929_4308198118848987136_n

Slogan (sau unul dintre ele): „Fără hoție ajungem departe”

Alianța USR PLUS s-a format special pentru aceste alegeri și, neavând sprijinul anilor de notoriertate și popularitate, au trebuit să țină pasul prin mult efort pentru vizibilitate și atenție. Au  un website special pentru alegeri, astfel că ne e mai ușor să obținem informații cu privire la platforma lor. Dacă nu ați vizitat site-ul până acum (https://www.usrplus.ro/), conținutul acestuia se împarte între critica lui Dragnea & restul corupților (cuvintele lor, nu ale noastre) și informații concrete cu privire la activitățile și proiectele lor. Pe Facebook, lucrurile stau puțin diferit, întrucât platforma le permite să vorbească mai mult, mai informal și cam despre orice vor ei. Ceea ce nu e un lucru rău, pentru că un competitor nou trebuie să se facă văzut, iar strategia lor de PR e destul de bună față de scopul pe care vor să îl atingă.

Oferta lor politică acoperă foarte multe domenii, de la justiție, la educație, până la o armată europeană. Totul în oferta lor presupune măsuri luate la nivel european, mulate cumva pe ce are și România nevoie. Ca exemplu:

  • Justiție: propun crearea la nivel european a unei legislații uniforme privind infracțiunile de corupție, ceea ce înseamnă să fie aceleași reguli pentru toată lumea, care să nu poată fi modificate la nivel național de fiecare dată când se mai deschide un dosar penal pentru cineva important. Vor să impună măsuri care să asigure și să apere independența presei și accesul facil la informațiile de interes public, să securizeze granițele, să asigure respectarea drepturilor cetățenilor români în UE, drepturile consumatorilor și altele.
  • Sănătate: în afară de promisiunea de a construi și moderniza spitalele, care este, probabil, cea mai arzătoare dorință a românilor (conform Facebook), propun și introducerea unor standarde europene pentru calitatea serviciilor și a managementului din spitale, accesul la o rețea regională pentru transplant, reguli noi pentru accesul la medicamente și programe de prevenție, bazate pe nutriție și educație în sănătate.
  • În educație, se concentrează mai mult pe măsuri sociale, pentru a facilita accesul la educație a celor care abandonează școala, cum ar fi decontarea transportului pe toată perioada de școlarizare și reabilitarea unităților de cazare pentru elevii care stau la distanță. Vor alocarea de fonduri europene pentru dezvoltarea învățământului vocațional, tehnic și agricol, precum și un fond special la nivelul UE numit „Nimeni nu rămâne în urmă”, care se concentrează pe scăderea ratei abandonului școlar. În principiu, ideea ar fi ca școlile să formeze oamenii pentru toate tipurile de meserii.
  • Propun să aderăm la zona euro.
  • În domeniul agricol, și-ar dori „crearea clasei de mijloc la sate, ridicarea ruralului și prin economie non-agrară, dezvoltarea fermelor de familie, asocierea fermierilor, încurajarea lanțului scurt dintre producător și consumator”, prin dezvoltarea fermelor mici/mijlocii, debirocratizarea procedurilor de obținere a fondurilor și recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local.
  • Nu au omis nici infrastructura și vechea dorință de autostrăzi.
  • Pentru antreprenoriat, propun încurajarea afacerilor de familie, simplificarea și digitalizarea procedurilor de înregistrare a firmelor, educația antreprenorială, dar și un fel de incluziune socială.
  • În ceea ce privește securitatea, Alianța susține „promovarea unei comunități strategice la nivel european și transatlantic care împărtășește aceeași înțelegere a amenințărilor de securitate convenționale și neconvenționale (terorism, atacuri cibernetice, dezinformare, schimbări climatice, fluxuri migratorii)”, precum și o armată europeană.

În mare, cam asta e oferta Alianței pentru PE, însă puteți găsi broșura completă pe site-ul lor menționat mai sus. În ceea ce privește candidații, în fruntea Alianței este Dacian Julien Cioloș, al 64-lea prim-ministru al României, fost ministru al Agriculturii și fost comisar european. În 2018, a înființat Partidul Libertății, Unității și Solidarității, partid de centru, centru-dreapta.

Pe poziția 2 se află Cristian Ghinea, membru USR, politolog și publicist. În 2015 a fost consilier de stat pentru afaceri europene la Cancelaria Guvernului României, iar în 2016 a fost ministrul Fondurilor Europene (în guvernul Cioloș). Ca studii, în România a urmat cursurile SNSPA, iar masteratul l-a obținut la London School of Economics and Political Science.

Pe poziția 3 – Dragoș Nicolae Pîslaru: membru PLUS, fost ministru al muncii în guvernul Cioloș. Are studii în economie, la ASE, London School of Economics and Political Science, precum și doctorat în științe economice.

Pe locul 4 – Clotilde Marie Brigitte Armand: membră USR, consilier la Primăria Sectorului 1 (a candidat pentru primăria sectorului 1, fiind însă clasată pe locul 2 în alegeri). S-a născut în Franța, dar în teritoriul din Caraibe al Franței, în arhipelagul Guadelupa, care este un departament de peste mări al Franței (fun fact, nu prea are relevanță în context). Acum este director general al grupului de firme Egis în România, Bulgaria și Republica Moldova. De la universitatea tehnică École centrale de Paris a obținut diploma de inginer, iar studiile postuniversitare le-a urmat la MIT din Cambridge, Massachusetts.

Pe locul 5 – Ioan Dragoș Tudorache: membru PLUS, judecător, fost șef al Cancelariei premierului și fost ministru de interne în guvernul Cioloș. A participat la misiunea din Kosovo, sub egida ONU, unde a condus departamentul juridic. În prezent, este șef de unitate pentru Politica de returnare și combaterea migrației ilegale din cadrul Direcției Generale Afaceri Interne și Migrație din cadrul Comisiei Europene.

În episodul următor, ALDE.

Realitati – in prag de Centenar

În anul de grație al Domnului 2018 (deși îndrăznesc să spun că încă din 2017), românii de pretutindeni sărbătoresc, cu siglă colorată și tot tacâmul, Centenarul Marii Uniri. Primul contact cu această sărbătoare l-am avut la 1 decembrie 2017, când se sărbătorea aproape Centenarul: instituțiile nu ziceau că sărbătoresc ziua națională, ci eram „în prag de centenar”. Între timp, în populația de rând Centenarul a ajuns așa, ceva sfânt, ceva ce nu e neapărat un eveniment în sine, o realizare a poporului contemporan, dar TREBUIE respectat. Nu-l vedem, nu știm de ce e mai special decât 99 sau 101, dar cu siguranță știm că are o autoritate gigantică în inima românului.

Spațiul virtual-social a dat centenarului o aparență de monstru sacru, ceva ce depășește cu mult conceptul de trecere a timpului și de aniversare, ajungând să semnifice un ideal, un model desăvârșit la care trebuie să aspirăm. Am văzut cum putem să judecăm oamenii prin prisma centenarului, cu titluri precum „De ce suntem pasivi de #CENTENAR?” (da, desigur că are și # în față, altfel nu ar fi serios), sau mentalități de tipul „păi cum, așa ne comportăm, în prag de centenar?!” (de parcă centenarul ar fi noua forță divină care ne judecă faptele). Unii sunt mândri că au absolvit facultatea în anul centenar, ca și cum le-ar conferi mai multă valoare studiilor. Au fost acordate distincții naționale si medalii de onoare cu tematica centenarului. Au fost omagiați oamenii care au împlinit 100 de ani în anul centenarului (nu, nu glumesc, a fost o ceremonie întreagă). Sunt nenumărate exemplele în care cuvântul „centenar” este folosit ca introducere în toate contextele posibile, fie că are sens, fie că nu. O căutare pe Facebook a acestui cuvânt vă va deschide noi orizonturi pe care nu știați că centenarul le-a atins dinainte.

Și pentru că centenarul a atins dimensiuni de dragon din basme pe care locuitorii satului trebuie să-l hrănească zilnic ca să nu-i mănânce, m-am întrebat unde s-a născut acest dragon. Pare bine organizat, are o „identitate vizuală” uniformă, peste tot e aceeași siglă cu același motto – „Sărbătorim împreună”. Aparent, sărbătorim împreună cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, unde poartă denumirea de proiect strategic. Strategie pentru ce? Din discursul ministrului, strategie pentru „unitate în diversitate”: dacă vrem să omagiem așa cum se cuvine pe înaintașii noștri care au înfăptuit marele miracol al unirii, trebuie să „ne întrebăm cu ce putem contribui – nu cu vorbe mari ci cu fapte modeste, în fiecare zi – pentru ca România mea să devină România noastră”. Și să ne unim cu toții, indiferent de diferențele religioase, ideologice, de educație sau etnice. Cu alte cuvinte, e o formă de publicitate la nivel național pentru promovarea diversității, cu pretextul omagierii personajelor istorice.

În acest scop a fost creat Comitetul interministerial pentru Centenar, care, n-o să ghiciți niciodată, se află sub conducerea prim-ministrului. Chiar dacă sună ca o entitate puțin comunistă, eu zic să nu vă lăsați păcăliți de prima impresie, e chiar profund comunistă. Acest comitet s-a reunit de câteva ori în acest an, în scopul de a acorda sume mari de bani din bugetul statului pentru diverse activități/evenimente menite să promoveze cultura (atât de diversă) românească și să trezească simțământul patriotic în sufletul de român. Suma totală acordată pentru cele 529 de proiecte aprobate este de 150 de milioane lei, iar printre ele se numără:

  • Amplasarea și dezvelirea bustului geografului francez Emmanuel de Martonne într-un scuar central din municipiul Oradea
  • Festivalul Cerbul de Aur
  • Statuia Reginei Maria în orașul Eastwell, comitatul Kent (locul de naștere al Reginei)
  • Ședința omagială a Guvernului României. Ședința omagială a Parlamentului României
  • Ședință solemnă a camerelor reunite ale Parlamentului României sub titulatura “Pe urmele istoriei întru cinstirea ei”
  • Agresiuni identitare și patrimoniu nematerial
  • [re]tracing – Bucharest International Dance Film Festival, ediția a-IV-a
  • Nesupusele – 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă
  • “De la o generație la alta, prin diversitate culturală, la Centenarul Marii Uniri”
  • Marea Unire – Armonie în Diversitate

Acestea sunt doar câteva exemple de proiecte care și-au făcut loc cu pretextul Marii Uniri, deși nu știu dacă puteau fi mai departe de conceptul de zi națională decât atât. Majoritatea proiectelor sunt însă un pic mai puțin lipsite de imaginație, suficient cât să ne ducă cu gândul la bine cunoscuta propagandă: statui, monumente, expoziții, concerte, lansări de carte cu specificul centenarului (desigur). Acestea sunt desfășurate mai mult la nivel local, astfel încât nu vom ști niciodată câte dintre cele 529 de proiecte și-au atins scopurile mărețe.

Și, ca să nu cumva să ratăm scopul acestei strategii a Ministerului, a fost publicat documentul în care se face o prezentare a conceptului (care poate fi consultat la http://www.cultura.ro/document-programatic-privind-aniversarea-centenarului-marii-uniri), enumerând o serie de argumente dintre care am constatat că foarte puține reușesc să și exprime ceva, iar ceea ce exprimă nu pot să spun că îmi trezește un profund simț patriotic:

  • renaşterea şi revigorarea mândriei naționale pe bazele unui patriotism autentic, profund şi consistent, de tip european, echilibrat, civic, pozitiv, neconflictual şi nediscriminatoriu;
  • crearea în rândul majorității populației şi pe ansamblul întregii societăți româneşti a unei stări de emulație pozitivă, de reunire şi solidaritate, în jurul marilor obiective şi proiecte de țară;
  • Numai o populație educată şi mobilizată în spiritul patriotismului civic de tip european poate fi susținătoarea şi forța motrice determinantă în prefigurarea şi realizarea marilor obiective, proiecte şi idealuri de țară;
  • Principiul toleranței și diversității culturale.

Am scris aceste rânduri pentru că spațiul virtual este un spațiu magic, unde suntem cu toții cetățeni, iar legea locului este aderarea la conceptele populare la un moment dat, fără prea multe semne de întrebare. Acolo unde există prea multă informație, ea poate fi ignorată sau manipulată în orice fel. Conceptul de „centenar” de pe Facebook nu are nicio legătură cu originea sau scopul lui, iar scopul lui este tocmai acela de a irosi banii statului (lucru care îngrozește atât de mult mințile românilor, după cum am observat după ultimele evenimente) prin propaganda partidului comunist român. Pardon, social democrat.

Informațiile complete despre acest proiect sunt pe site-ul Ministerului, www.cultura.ro.