Tot ce trebuie să știi despre alegerile europarlamentare. Pasul IV: ALDE

59951315_177436169857243_7798041926556450816_n.png

Campania electorală a început, iar dacă v-ați săturat de milioanele de afișe, bannere, panouri, fluturași și pliante, false sau nu, frumos colorate sau nu, care nu transmit niciun mesaj și nu oferă nicio informație, aici este locul unde găsiți sinteza tuturor programelor partidelor candidate la alegerile europarlamentare din 26 mai. Astăzi am ajuns la ALDE, partidul care se descrie ca fiind de centru-dreapta, cu o doctrină liberală, care îl are în frunte pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

ALDE = Partidul Alianța Liberalilor și Democraților

Președinte – Călin Popescu Tăriceanu

Înființare – 19 iunie 2015, prin fuziunea Partidului Liberal Reformator cu Partidul Conservator

Slogan – „Redăm România românilor”, #EUrespectRomânia

Având în vedere că postările noastre au ca scop gruparea informațiilor necesare pentru o un vot în relativă cunoștință de cauză, sursele noastre sunt exact ceea ce ne oferă fiecare candidat. Astfel, de la fiecare partid am cules ceea ce ei înșiși au considerat că este important să împartă cu noi (aici, de pe site-ul 2019.alde.ro). Spun asta pentru că, dacă ați observat că unele postări sunt mai bogate în detalii decât altele, asta este fiindcă partidul candidat a pus la dispoziție o cantitate mai mare de informații. Așadar, să vedem ce planuri și ce candidați are ALDE pentru Parlamentul European.

  1. „Europa coeziunii – Nu lăsăm pe nimeni în urmă”: ne îndeamnă să cerem fonduri europene;
  2. „Europa sănătoasă – Sănătatea românilor nu se negociază!”: ne garantează accesul la medicamente și „terapii inovatoare”;
  3. „Europa competitivă – Şi noi putem fi cei mai buni!”: ne garantează subvenții mai mari în agricultură;
  4. „Europa nediscriminatorie – Dublul standard, interzis!”: ne garantează produse de calitate mai bună în magazine;
  5. „Europa libertăţii: Schengen – Lupta e grea, dar o vom câştiga!”: ne garantează accesul la spațiul Schengen;
  6. „Europa viitorului – Tinerii noştri, de nepreţuit!”: ne garantează mai multe fonduri pentru programul Erasmus;
  7. „Europa tuturor – Munca ta trebuie răsplătită!”: ne garantează „salariu și beneficii sociale corecte”;
  8. „Europa energiei sustenabile – România, jucător pe piaţa energiei!”: ne garantează asigurarea stabilității energetice și apărarea intereselor strategice ale României;
  9. „Europa dunăreană – Autostrada fluviala până în Vest!”: ne garantează Dunărea navigabilă tot anul, modernizarea porturilor, investirea în transportul mai ieftin de mărfuri până în vest;
  10. „Europa întreagă – Noi am putut, pot si ei!”: ne garantează implicarea României în integrarea europeană a Moldovei și celorlalte țări din Balcanii de Vest. „România e capabilă să-și asume rolul de lider regional”;
  11. „Europa solidară – Împreună egali suntem mai puternici!”: ne garantează că vom fi parteneri egali în UE și vom lua împreună toate deciziile importante.

Aceasta este oferta publicată de ALDE pentru locurile în Parlamentul European. Din păcate, mai multe detalii nu există, astfel că nu avem o prezentare a modalităților prin care aceste scopuri pot fi atinse. Numitorul comun al acestor puncte pare a fi, totuși, solicitarea unor sume mai mari Uniunii pentru domeniile menționate.

În ceea ce-i privește pe reprezentanții partidului, cei care vor urma să ne reprezinte și pe noi în PE, aceștia sunt:

  1. Norica Nicolai – 61 de ani, deputat în PE din 2009. A fost procuror până în 1991, după care a părăsit procuratura și a fost consilier juridic, iar până în 1997 a fost și avocat în baroul Călărași. A început cariera politică în PNȚCD, apoi a intrat în PNL, iar acum face parte din ALDE. În 2007, Călin Popescu Tăriceanu a desemnat-o pentru funcția de ministru al justiției, însă Traian Băsescu a refuzat să o confirme. Este de părere că Uniunea a ajuns „prea politizată, prea subiectivă, cu prea mult dublu standard” și dorește reformarea acesteia, precum și acordarea mai multor fonduri către România, pentru că „distribuția banilor europeni trebuie să aibă în vedere reducerea decalajelor între regiunile din interiorul UE”.
  2. Daniel Barbu – 61 de ani, istoric, fost ministru al culturii, fost președinte al Autorității Electorale Permanente, absolvent al Academiei de Artă din București. A fost unul dintre inițiatorii legii speciale pentru Roșia Montană (care a generat atâtea proteste). La 22 aprilie, a fost pus sub urmărire penală de către DNA pentru infracțiunea de neurmărire conform legii a respectării destinației subvențiilor acordate formațiunilor politice.
  3. Renate Weber – 63 de ani, europarlamentar din 2007, avocat în baroul București până în 2004, militantă pentru drepturile omului. La fel ca și Norica Nicolai, a declarat că nu susține referendumul din 26 mai și nu îndeamnă alegătorii să voteze. Critică atât președintele țării, cât și oficialitățile Uniunii Europene și susține că UE ar trebui să pună pe primul plan țările mai puțin dezvoltate.
  4. Ovidiu Silaghi – 56 de ani, inginer, fost ministru al transporturilor, fost ministru pentru IMM, comerț și mediu de afaceri. Și-a început cariera politică în PNL, în 1990. S-a aflat sub urmărire penală pentru trafic de influență vreme de 5 ani, până în 2018 când dosarul a fost clasat. Susține, de asemenea, că autoritățile UE au avut un comportament inacceptabil față de România și are îndemnuri naționaliste față de viitorii europarlamentari români.
  5. Varujan Vosganian – 60 de ani, economist, scriitor, vicepreședinte ALDE, deputat. Este susținător al unirii Moldovei cu România, declarând că atât timp cât există două state separate (România și Republica Moldova), „poporul român va fi ultimul popor care va purta rușinea de a fi divizat de o frontieră artificială”. A fost ministru al economiei, atât în guvernul Tăriceanu cât și în guvernul Ponta. DIICOT a solicitat de 2 ori începerea urmăririi penale pentru complot și subminarea economiei naționale, însă Senatul a respins ambele solicitări. La fel ca și candidații precedenți, susține neparticiparea la referendumul organizat tot pe 26 mai.
  6. Andrei Dominic Gerea – 50 de ani, economist, în prezent deputat, vicepreședinte ALDE.

În episodul următor, PNL.

Tot ce trebuie să știi despre alegerile europarlamentare. Pasul II: PSD

56751261_582338568901470_6112920493042434048_nLa pasul al doilea din drumul către ziua de 26 mai putem începe să vorbim despre candidații care se vor prezenta pe listele de vot. În topul listei partidelor candidate se află PSD, motiv pentru care vom începe și noi seria cu acest partid. Din păcate am apucat să promitem că vom fi imparțiali, așa că ceea ce urmează poate fi util și informativ, spre deosebire de cum v-am obișnuit.

PSD se declară un „partid de stânga modern şi progresist”. Ce înseamnă că e partid de stânga? cineva s-ar putea întreba. În teorie, asta înseamnă, de la Revoluția franceză încoace, că se supune libertății, dreptății sociale, egalității, progresului social și schimbării. În principiu, susține că statul trebuie să se amestece cât mai mult în treburile cetățeanului ca să îl ajute să progreseze – asta pentru că sursa tuturor inegalităților este societatea, iar inegalitatea trebuie combătută prin ajutorul oferit de stat categoriilor considerate vulnerabile. În ideea asta, PSD zice:

„Vocația noastră de partid de stânga este aceea de a face politică pentru oameni, politica oamenilor care muncesc din greu zi de zi pentru ca la sfârșitul zilei să aibă cu ce să-și plătească întreţinerea, să cumpere haine și mâncare pentru copii, să cumpere medicamente pentru cei bătrâni. Facem politica celor care lucrează în marile întreprinderi, atâtea câte au mai rămas, dar și a celor care lucrează în școli și grădiniţe și care au grijă de copiii noștri, a medicilor și asistentelor care își petrec zilele de naștere și sărbătorile făcând de gardă în spitale. Vom face politica celor mulţi care lucrează în supermarketuri, care nu au sâmbăta și duminica libere, care lucrează multe ore peste program fără să aibă curajul să ceară bani în plus de frica pierderii locului de muncă.”

                                                                                    – secțiunea „Viziune”, http://www.psd.ro

Din păcate, pagina lor dedicată europarlamentarilor PSD nu este funcțională, astfel că nu am avut de unde să obțin informații concrete privitoare la planul lor.

Primele persoane din lista lor de candidați (care cu siguranță ne vor reprezenta în PE):

  1. Rovana Plumb – 58 de ani, ministru al fondurilor europene. Este președinta Organizației de Femei a PSD, a mai fost europarlamentar în 2009 – 2012, când a propus o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei femeilor europene. Ca orice membru PSD, DNA a solicitat în 2017 începerea urmăririi penale pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu. Insistă pe Facebook că guvernarea PSD a îmbunătățit economia, salariile și pensiile și critică Partidul Popular European pentru acuzațiile de corupție la adresa României.
  2. Carmen Avram – 53 de ani, jurnalistă, reporter Antena 3 din 2010.
  3. Iulian Claudiu Manda – 43 de ani, vicepreședinte Senat.
  4. Cristian Vasile Terheș – 41 de ani, preot greco-catolic, eliberat din exercițiul funcțiilor sacerdotale
  5. Dan Nica – 59 de ani, actual membru în PE, membru al grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European. Este și membru al comisiilor pentru industrie, cercetare și energie și pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii. Și el a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în 2016.
  6. Maria Grapini – 65 de ani, actual membru în PE, de profesie inginer textilist. A publicat 4 cărți (informație care nu este neapărat relevantă, dar este totuși ironică, având în vedere relația sa cu limba română).

În episodul următor, alianța 2020 USR PLUS.