Monolog ursuz #1

61160517_2410181535921254_3733983638736338944_n

Au trecut două zile nesperate. Poporul român a dovedit cât de dârz și unit este în fața hoției și bătăii de joc, a fost un erou mitologic ce a căpătat formă fizică din conștiința colectivă a românilor de pe tot Globul. Și-a recâștigat libertatea și și-a arătat adevărata putere.

Glumesc. În aceste două zile, de fapt și de drept, românii abia au atins nivelul normalului. De ce reacțiile generale sunt cele din primul paragraf? Pentru că natura umană ne determină să ne batem în piept și să ne metamorfozăm în eroi ai libertății cu fiecare ocazie, oricât de mică. Am făcut în sfârșit ce era normal și de datoria noastră și am scos capul din pernă? Înseamnă că „ne-am trezit”, „ne-am recâștigat libertatea”, „am învins”, „e un pas mare pentru democrație”. Pasul ăsta mare putea fi făcut cu orice ocazie de votare, libertatea putea fi recâștigată demult dacă ne făceam datoria. Dar ce implică datoria asta?

  1. Să nu mai găsim justificări pentru care să boicotăm orice alegeri. Nu există justificări. Nu votezi, opinia ta în urbe nu există. Statul nu a luat ființă ca să îndeplinească dorințe personale. Autoritățile statului sunt întruchiparea suveranității poporului, care este distinctă de individ. Dacă vrei să faci parte din suveranitatea poporului, faci singurul lucru prin care aceasta poate fi exprimată și individual: prin vot. Altfel, vorba multă sărăcia omului.
  2. Să nu mai tolerăm nedreptățile pe care ni le fac alții doar pentru că e prea mare efortul să ne luptăm cu ele. Nu vrem să ne punem în cap rude, vecini, colegi, șefi. Nu vrem să ne târâm pe la judecătorii, că ăștia oricum tergiversează procesele. Nu vrem să ne confruntăm direct, că doar arma cea mai la îndemână a omului e pasivitatea agresivă. În schimb, ne plângem de nedreptățile de la nivel înalt. Dacă nu suntem noi capabili să ne apărăm cele mai mici drepturi, de ce am avea pretenții să le apere statul, care de fapt e o ficțiune creată tot de noi în scopuri de organizare?
  3. Să nu mai aruncăm gunoaie pe jos. Oricine aruncă orice în afara unui coș de gunoi își merită tot gunoiul în casă. Oricine se plânge de lipsă de civilizație, dar aruncă un bon lângă ușa de la magazin, un ambalaj de gumă pe trotuar, nu își strânge după câine, nu e atent când copilul scapă biscuitele pe jos în mall, face parte din corupția generală și nu merită o lume mai bună atât timp cât nu contribuie la ea.
  4. Să nu ne mai băgăm în fața mașinilor care merg liniștite și regulamentar în oraș doar fiindcă n-avem răbdare și suntem șmecheri. Să nu mai mergem pe liniile de tramvai. Să nu mai trecem pe roșu. Să nu mai claxonăm aiurea și să nu mai ieșim cu capul pe geam să înjurăm alți șoferi mai proști.
  5. Să nu mai traversăm pe roșu sau pe unde nu e trecere de pietoni iar strada e aglomerată. Când vezi că strada are 4 benzi și din toate direcțiile vin mașini, nu risca să mori și să bagi șoferul în închisoare odată cu moartea ta doar ca să câștigi 3 secunde din zi.
  6. Să nu mai dăm mită pentru orice serviciu minuscul sau major pe care persoana e datoare să îl îndeplinească în virtutea atribuțiilor de serviciu. La fel și cu primitul de mită.
  7. Să nu mai alergăm după bani indiferent de consecințe și să nu ne mai găsim justificări pentru modurile în care obținem banii doar ca să dormim bine noaptea. Ți-a dat vânzătoarea un leu în plus la rest și nu l-ai dat înapoi? Au picat cuiva 10 lei pe stradă și i-ai păstrat? Primești salariu și tu nu-ți faci treaba așa cum ar trebui? Ai încheiat un contract de locațiune și nu l-ai înregistrat la ANAF? Faci cumva să nu plătești toate taxele și impozitele așa cum ar trebui? Nu plătești o parcare cu plată? Nu iei bilet când mergi cu autobuzul? Iei ajutor social deși ești perfect capabil de muncă? Felicitări, ai furat! Cu toții am furat de la cineva sau de la stat într-un moment sau altul. Cât timp mentalitatea asta există și persistă, nu merităm o lume mai bună.
  8. Să ne facem treaba. Suntem cetățeni ai statului. Dacă suntem inutili, suntem o povară pentru toți ceilalți și nu ar trebui să fie datoria nimănui să ne întrețină. Ai un loc de muncă? Respectă-l. Fie că-ți place, fie că nu, asta ai ales și asta ai putut să faci la momentul respectiv. Nu-ți vărsa frustrările pe cei din jur, lasă-le acasă sau rămâi și tu cu ele acasă, nimeni nu e dator să accepte faptul că nu-ți faci datoria fiindcă ești prea ocupat plângându-te. Atât timp cât prestezi o muncă în schimbul unui salariu, acea muncă trebuie să existe. Nu pe jumătate, nu pe trei sferturi, nu între zece sesiuni de bârfă și nu în pauza de țigară din 5 în 5 minute. Dacă nu reușești să-ți îndeplinești atribuțiile cum trebuie, nu ai de ce să fii acolo, mai mult încurci.
  9. Să ne asumăm propriile fapte. Orice acțiune și orice pasivitate din partea noastră are o consecință. Problema noastră e mai puțin în sfera acțiunilor noastre și mai mult în sfera acceptării consecințelor acțiunilor noastre. Cu toții suntem liberi, dar nu și de consecințe. Găsim diverse justificări ca să ne eliberăm atât de consecințele fizice, cât și de cele morale. Totuși, cu toții vrem un somn liniștit. Atât timp cât nu suntem sinceri cu noi înșine și cu cei din jur și nu ne asumăm tot ceea ce facem și ce spunem, nu merităm o lume mai bună.
  10. Să nu mai vorbim prostii. Libertatea de exprimare există, oricât de intelectual, de profesionist, de ignorant sau de prost ai fi. Libertatea de consecințe, totuși, nu există, sau nu ar trebui să existe (vezi punctul 2). Așa că nu e mai bine să gândești înainte să deschizi gura? Nu e mai bine să te informezi înainte să arunci cu pietre? Nu e mai bine să întrebi dacă nu știi ceva? Nu e păcat să lași atâta informație să zboare așa pe lângă tine și tu să dai în ea cu bâta cu toată forța? Când vorbim prostii, ne facem mai întâi nouă rău, fiindcă ceilalți vor vedea că vorbim prostii și vor râde de noi, în cel mai bun caz. Însă le facem și lor rău, pentru că e foarte stresant să auzi un om vorbind prostii și să nu ai ce să îi faci, atât timp cât orice informație nouă se lovește de bâta vigilentă.

Ăsta este oful meu de azi.

Tot ce trebuie să știi despre alegerile europarlamentare. Pasul IV: ALDE

59951315_177436169857243_7798041926556450816_n.png

Campania electorală a început, iar dacă v-ați săturat de milioanele de afișe, bannere, panouri, fluturași și pliante, false sau nu, frumos colorate sau nu, care nu transmit niciun mesaj și nu oferă nicio informație, aici este locul unde găsiți sinteza tuturor programelor partidelor candidate la alegerile europarlamentare din 26 mai. Astăzi am ajuns la ALDE, partidul care se descrie ca fiind de centru-dreapta, cu o doctrină liberală, care îl are în frunte pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

ALDE = Partidul Alianța Liberalilor și Democraților

Președinte – Călin Popescu Tăriceanu

Înființare – 19 iunie 2015, prin fuziunea Partidului Liberal Reformator cu Partidul Conservator

Slogan – „Redăm România românilor”, #EUrespectRomânia

Având în vedere că postările noastre au ca scop gruparea informațiilor necesare pentru o un vot în relativă cunoștință de cauză, sursele noastre sunt exact ceea ce ne oferă fiecare candidat. Astfel, de la fiecare partid am cules ceea ce ei înșiși au considerat că este important să împartă cu noi (aici, de pe site-ul 2019.alde.ro). Spun asta pentru că, dacă ați observat că unele postări sunt mai bogate în detalii decât altele, asta este fiindcă partidul candidat a pus la dispoziție o cantitate mai mare de informații. Așadar, să vedem ce planuri și ce candidați are ALDE pentru Parlamentul European.

  1. „Europa coeziunii – Nu lăsăm pe nimeni în urmă”: ne îndeamnă să cerem fonduri europene;
  2. „Europa sănătoasă – Sănătatea românilor nu se negociază!”: ne garantează accesul la medicamente și „terapii inovatoare”;
  3. „Europa competitivă – Şi noi putem fi cei mai buni!”: ne garantează subvenții mai mari în agricultură;
  4. „Europa nediscriminatorie – Dublul standard, interzis!”: ne garantează produse de calitate mai bună în magazine;
  5. „Europa libertăţii: Schengen – Lupta e grea, dar o vom câştiga!”: ne garantează accesul la spațiul Schengen;
  6. „Europa viitorului – Tinerii noştri, de nepreţuit!”: ne garantează mai multe fonduri pentru programul Erasmus;
  7. „Europa tuturor – Munca ta trebuie răsplătită!”: ne garantează „salariu și beneficii sociale corecte”;
  8. „Europa energiei sustenabile – România, jucător pe piaţa energiei!”: ne garantează asigurarea stabilității energetice și apărarea intereselor strategice ale României;
  9. „Europa dunăreană – Autostrada fluviala până în Vest!”: ne garantează Dunărea navigabilă tot anul, modernizarea porturilor, investirea în transportul mai ieftin de mărfuri până în vest;
  10. „Europa întreagă – Noi am putut, pot si ei!”: ne garantează implicarea României în integrarea europeană a Moldovei și celorlalte țări din Balcanii de Vest. „România e capabilă să-și asume rolul de lider regional”;
  11. „Europa solidară – Împreună egali suntem mai puternici!”: ne garantează că vom fi parteneri egali în UE și vom lua împreună toate deciziile importante.

Aceasta este oferta publicată de ALDE pentru locurile în Parlamentul European. Din păcate, mai multe detalii nu există, astfel că nu avem o prezentare a modalităților prin care aceste scopuri pot fi atinse. Numitorul comun al acestor puncte pare a fi, totuși, solicitarea unor sume mai mari Uniunii pentru domeniile menționate.

În ceea ce-i privește pe reprezentanții partidului, cei care vor urma să ne reprezinte și pe noi în PE, aceștia sunt:

  1. Norica Nicolai – 61 de ani, deputat în PE din 2009. A fost procuror până în 1991, după care a părăsit procuratura și a fost consilier juridic, iar până în 1997 a fost și avocat în baroul Călărași. A început cariera politică în PNȚCD, apoi a intrat în PNL, iar acum face parte din ALDE. În 2007, Călin Popescu Tăriceanu a desemnat-o pentru funcția de ministru al justiției, însă Traian Băsescu a refuzat să o confirme. Este de părere că Uniunea a ajuns „prea politizată, prea subiectivă, cu prea mult dublu standard” și dorește reformarea acesteia, precum și acordarea mai multor fonduri către România, pentru că „distribuția banilor europeni trebuie să aibă în vedere reducerea decalajelor între regiunile din interiorul UE”.
  2. Daniel Barbu – 61 de ani, istoric, fost ministru al culturii, fost președinte al Autorității Electorale Permanente, absolvent al Academiei de Artă din București. A fost unul dintre inițiatorii legii speciale pentru Roșia Montană (care a generat atâtea proteste). La 22 aprilie, a fost pus sub urmărire penală de către DNA pentru infracțiunea de neurmărire conform legii a respectării destinației subvențiilor acordate formațiunilor politice.
  3. Renate Weber – 63 de ani, europarlamentar din 2007, avocat în baroul București până în 2004, militantă pentru drepturile omului. La fel ca și Norica Nicolai, a declarat că nu susține referendumul din 26 mai și nu îndeamnă alegătorii să voteze. Critică atât președintele țării, cât și oficialitățile Uniunii Europene și susține că UE ar trebui să pună pe primul plan țările mai puțin dezvoltate.
  4. Ovidiu Silaghi – 56 de ani, inginer, fost ministru al transporturilor, fost ministru pentru IMM, comerț și mediu de afaceri. Și-a început cariera politică în PNL, în 1990. S-a aflat sub urmărire penală pentru trafic de influență vreme de 5 ani, până în 2018 când dosarul a fost clasat. Susține, de asemenea, că autoritățile UE au avut un comportament inacceptabil față de România și are îndemnuri naționaliste față de viitorii europarlamentari români.
  5. Varujan Vosganian – 60 de ani, economist, scriitor, vicepreședinte ALDE, deputat. Este susținător al unirii Moldovei cu România, declarând că atât timp cât există două state separate (România și Republica Moldova), „poporul român va fi ultimul popor care va purta rușinea de a fi divizat de o frontieră artificială”. A fost ministru al economiei, atât în guvernul Tăriceanu cât și în guvernul Ponta. DIICOT a solicitat de 2 ori începerea urmăririi penale pentru complot și subminarea economiei naționale, însă Senatul a respins ambele solicitări. La fel ca și candidații precedenți, susține neparticiparea la referendumul organizat tot pe 26 mai.
  6. Andrei Dominic Gerea – 50 de ani, economist, în prezent deputat, vicepreședinte ALDE.

În episodul următor, PNL.

Tot ce trebuie să știi despre alegerile europarlamentare. Pasul III: Alianța USR PLUS

57417776_353810031909929_4308198118848987136_n

Slogan (sau unul dintre ele): „Fără hoție ajungem departe”

Alianța USR PLUS s-a format special pentru aceste alegeri și, neavând sprijinul anilor de notoriertate și popularitate, au trebuit să țină pasul prin mult efort pentru vizibilitate și atenție. Au  un website special pentru alegeri, astfel că ne e mai ușor să obținem informații cu privire la platforma lor. Dacă nu ați vizitat site-ul până acum (https://www.usrplus.ro/), conținutul acestuia se împarte între critica lui Dragnea & restul corupților (cuvintele lor, nu ale noastre) și informații concrete cu privire la activitățile și proiectele lor. Pe Facebook, lucrurile stau puțin diferit, întrucât platforma le permite să vorbească mai mult, mai informal și cam despre orice vor ei. Ceea ce nu e un lucru rău, pentru că un competitor nou trebuie să se facă văzut, iar strategia lor de PR e destul de bună față de scopul pe care vor să îl atingă.

Oferta lor politică acoperă foarte multe domenii, de la justiție, la educație, până la o armată europeană. Totul în oferta lor presupune măsuri luate la nivel european, mulate cumva pe ce are și România nevoie. Ca exemplu:

  • Justiție: propun crearea la nivel european a unei legislații uniforme privind infracțiunile de corupție, ceea ce înseamnă să fie aceleași reguli pentru toată lumea, care să nu poată fi modificate la nivel național de fiecare dată când se mai deschide un dosar penal pentru cineva important. Vor să impună măsuri care să asigure și să apere independența presei și accesul facil la informațiile de interes public, să securizeze granițele, să asigure respectarea drepturilor cetățenilor români în UE, drepturile consumatorilor și altele.
  • Sănătate: în afară de promisiunea de a construi și moderniza spitalele, care este, probabil, cea mai arzătoare dorință a românilor (conform Facebook), propun și introducerea unor standarde europene pentru calitatea serviciilor și a managementului din spitale, accesul la o rețea regională pentru transplant, reguli noi pentru accesul la medicamente și programe de prevenție, bazate pe nutriție și educație în sănătate.
  • În educație, se concentrează mai mult pe măsuri sociale, pentru a facilita accesul la educație a celor care abandonează școala, cum ar fi decontarea transportului pe toată perioada de școlarizare și reabilitarea unităților de cazare pentru elevii care stau la distanță. Vor alocarea de fonduri europene pentru dezvoltarea învățământului vocațional, tehnic și agricol, precum și un fond special la nivelul UE numit „Nimeni nu rămâne în urmă”, care se concentrează pe scăderea ratei abandonului școlar. În principiu, ideea ar fi ca școlile să formeze oamenii pentru toate tipurile de meserii.
  • Propun să aderăm la zona euro.
  • În domeniul agricol, și-ar dori „crearea clasei de mijloc la sate, ridicarea ruralului și prin economie non-agrară, dezvoltarea fermelor de familie, asocierea fermierilor, încurajarea lanțului scurt dintre producător și consumator”, prin dezvoltarea fermelor mici/mijlocii, debirocratizarea procedurilor de obținere a fondurilor și recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local.
  • Nu au omis nici infrastructura și vechea dorință de autostrăzi.
  • Pentru antreprenoriat, propun încurajarea afacerilor de familie, simplificarea și digitalizarea procedurilor de înregistrare a firmelor, educația antreprenorială, dar și un fel de incluziune socială.
  • În ceea ce privește securitatea, Alianța susține „promovarea unei comunități strategice la nivel european și transatlantic care împărtășește aceeași înțelegere a amenințărilor de securitate convenționale și neconvenționale (terorism, atacuri cibernetice, dezinformare, schimbări climatice, fluxuri migratorii)”, precum și o armată europeană.

În mare, cam asta e oferta Alianței pentru PE, însă puteți găsi broșura completă pe site-ul lor menționat mai sus. În ceea ce privește candidații, în fruntea Alianței este Dacian Julien Cioloș, al 64-lea prim-ministru al României, fost ministru al Agriculturii și fost comisar european. În 2018, a înființat Partidul Libertății, Unității și Solidarității, partid de centru, centru-dreapta.

Pe poziția 2 se află Cristian Ghinea, membru USR, politolog și publicist. În 2015 a fost consilier de stat pentru afaceri europene la Cancelaria Guvernului României, iar în 2016 a fost ministrul Fondurilor Europene (în guvernul Cioloș). Ca studii, în România a urmat cursurile SNSPA, iar masteratul l-a obținut la London School of Economics and Political Science.

Pe poziția 3 – Dragoș Nicolae Pîslaru: membru PLUS, fost ministru al muncii în guvernul Cioloș. Are studii în economie, la ASE, London School of Economics and Political Science, precum și doctorat în științe economice.

Pe locul 4 – Clotilde Marie Brigitte Armand: membră USR, consilier la Primăria Sectorului 1 (a candidat pentru primăria sectorului 1, fiind însă clasată pe locul 2 în alegeri). S-a născut în Franța, dar în teritoriul din Caraibe al Franței, în arhipelagul Guadelupa, care este un departament de peste mări al Franței (fun fact, nu prea are relevanță în context). Acum este director general al grupului de firme Egis în România, Bulgaria și Republica Moldova. De la universitatea tehnică École centrale de Paris a obținut diploma de inginer, iar studiile postuniversitare le-a urmat la MIT din Cambridge, Massachusetts.

Pe locul 5 – Ioan Dragoș Tudorache: membru PLUS, judecător, fost șef al Cancelariei premierului și fost ministru de interne în guvernul Cioloș. A participat la misiunea din Kosovo, sub egida ONU, unde a condus departamentul juridic. În prezent, este șef de unitate pentru Politica de returnare și combaterea migrației ilegale din cadrul Direcției Generale Afaceri Interne și Migrație din cadrul Comisiei Europene.

În episodul următor, ALDE.

Tot ce trebuie să știi despre alegerile europarlamentare. Pasul II: PSD

56751261_582338568901470_6112920493042434048_nLa pasul al doilea din drumul către ziua de 26 mai putem începe să vorbim despre candidații care se vor prezenta pe listele de vot. În topul listei partidelor candidate se află PSD, motiv pentru care vom începe și noi seria cu acest partid. Din păcate am apucat să promitem că vom fi imparțiali, așa că ceea ce urmează poate fi util și informativ, spre deosebire de cum v-am obișnuit.

PSD se declară un „partid de stânga modern şi progresist”. Ce înseamnă că e partid de stânga? cineva s-ar putea întreba. În teorie, asta înseamnă, de la Revoluția franceză încoace, că se supune libertății, dreptății sociale, egalității, progresului social și schimbării. În principiu, susține că statul trebuie să se amestece cât mai mult în treburile cetățeanului ca să îl ajute să progreseze – asta pentru că sursa tuturor inegalităților este societatea, iar inegalitatea trebuie combătută prin ajutorul oferit de stat categoriilor considerate vulnerabile. În ideea asta, PSD zice:

„Vocația noastră de partid de stânga este aceea de a face politică pentru oameni, politica oamenilor care muncesc din greu zi de zi pentru ca la sfârșitul zilei să aibă cu ce să-și plătească întreţinerea, să cumpere haine și mâncare pentru copii, să cumpere medicamente pentru cei bătrâni. Facem politica celor care lucrează în marile întreprinderi, atâtea câte au mai rămas, dar și a celor care lucrează în școli și grădiniţe și care au grijă de copiii noștri, a medicilor și asistentelor care își petrec zilele de naștere și sărbătorile făcând de gardă în spitale. Vom face politica celor mulţi care lucrează în supermarketuri, care nu au sâmbăta și duminica libere, care lucrează multe ore peste program fără să aibă curajul să ceară bani în plus de frica pierderii locului de muncă.”

                                                                                    – secțiunea „Viziune”, http://www.psd.ro

Din păcate, pagina lor dedicată europarlamentarilor PSD nu este funcțională, astfel că nu am avut de unde să obțin informații concrete privitoare la planul lor.

Primele persoane din lista lor de candidați (care cu siguranță ne vor reprezenta în PE):

  1. Rovana Plumb – 58 de ani, ministru al fondurilor europene. Este președinta Organizației de Femei a PSD, a mai fost europarlamentar în 2009 – 2012, când a propus o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei femeilor europene. Ca orice membru PSD, DNA a solicitat în 2017 începerea urmăririi penale pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu. Insistă pe Facebook că guvernarea PSD a îmbunătățit economia, salariile și pensiile și critică Partidul Popular European pentru acuzațiile de corupție la adresa României.
  2. Carmen Avram – 53 de ani, jurnalistă, reporter Antena 3 din 2010.
  3. Iulian Claudiu Manda – 43 de ani, vicepreședinte Senat.
  4. Cristian Vasile Terheș – 41 de ani, preot greco-catolic, eliberat din exercițiul funcțiilor sacerdotale
  5. Dan Nica – 59 de ani, actual membru în PE, membru al grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European. Este și membru al comisiilor pentru industrie, cercetare și energie și pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii. Și el a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în 2016.
  6. Maria Grapini – 65 de ani, actual membru în PE, de profesie inginer textilist. A publicat 4 cărți (informație care nu este neapărat relevantă, dar este totuși ironică, având în vedere relația sa cu limba română).

În episodul următor, alianța 2020 USR PLUS.