Romantizarea violenței și politizarea nevoii de atenție

Vă aduceți aminte când a apărut Joker anul trecut și multe dintre publicațiile americane, multe dintre canalele de știri, dar și mulți de pe la noi au condamnat filmul pentru tenta agresivă și pentru ideea că instigă la violență organizată și la ură?

Ați observat că aceleași publicații americane, canale de știri și mulți de pe la noi încearcă să justifice și să minimizeze efectele revoltelor și vandalismelor care au loc acum în multe orașe mari și civilizate din Statele Unite? Prima pagină a site-ului New York Times menționează de zeci de ori cuvintele „protestatari” și „proteste” –largely peaceful-, dar și titluri despre cum protestele au determinat o creștere a donațiilor către democrați, către fondurile de cauțiune și către organizațiile caritabile, despre cum o autopsie privată a lui George Floyd a determinat asfixierea drept cauză a morții, sau despre cum furia globală crește ca urmare a morții lui George Floyd.

Uciderea unui om nu are scuză. La fel, nu are scuză manipularea și folosirea unui asemenea eveniment ca pretext pentru pornirea unui război civil împotriva unor oameni nevinovați în care să apară și mai multe victime care plătesc cu viața faptul că s-au trezit de dimineață și s-au dus să muncească. În ce fel are legătură vandalizarea proprietăților private și a băncilor, incendierea clădirilor, distrugerea și violența asupra oamenilor cu rasismul? Într-o lume civilizată, pe tărâmul celor liberi, violența ca răspuns la opresiune nu poate duce la pace și dreptate. Cu atât mai puțin atunci când îți îndrepți furia împotriva celor care nu o merită. O asemenea reacție animalică de turmă nu poate face guvernanții să bată din palme și să zică „Bravo, mulțumim că ne-ați arătat că sunteți deasupra noastră, sunteți extrem de inteligenți și capabili și cu siguranță nu meritați să înfundați pușcăria! Luați de aici ce vreți voi. Ne-ați dat o lecție de omenie.”

În primul rând, aceste revolte au primit din oficiu titulatura de proteste împotriva rasismului instituționalizat. De ce din oficiu? Pentru că singurul lucru care a dus la concluzia nedisputată că acest omor a fost comis pe criterii de rasă este acela că victima era de o culoare, iar polițistul de altă culoare. Nu știm, nu avem de unde să știm, e doar o speculație faptul că i-a fost luată viața din cauză că era negru. Din câte am înțeles, cei doi s-ar fi cunoscut cu ani în urmă, pentru că au lucrat ca paznici la un club în aceeași perioadă. Din nou, nu știu. Speculații. Îl știe cineva pe polițistul ăla? Poate să ateste că „da, domnule, e rasist, toată ziua de 18 ani încoace se plânge de negri și îi trimite pe plantație, așa îi zice el la închisoare, ne e rușine cu el”? Sau rasismul apare așa, din an în Paște, când mai arestăm câte un infractor negru? Un om poate să fie nenorocit și să se comporte oribil și fără să fie rasist. De ce suntem atât de siguri că e din cauza rasismului? Pentru că e mult mai ușor să forțezi o poveste către o masă de oameni emoționali care sunt foarte susceptibili la furie, decât să investighezi adevărul în cauză. Ați observat că nici măcar nu s-a pus problema, nicio secundă, că poate cauza a fost alta?

În al doilea rând, media încearcă atât de mult să mușamalizeze efectele și dimensiunea lor reală pentru că sunt puși în fața dilemei eterne: dacă zici că sunt violenți și fac rău, înseamnă că ești rasist. Dacă zici că nu fac rău, înseamnă că instigi la violență. Cert este că în 2020 media nu mai controlează firul narativ, oricât ar încerca. Sunt sute de filmări pe internet, în special pe Twitter și Youtube, care arată cum oamenii vandalizează, distrug, dau foc și rănesc alți oameni, totul ca să oprească opresiunea. Steven Crowder, pe canalul lui de Youtube, are ore și ore de streaming în care difuzează clipuri ce apar tot timpul de la proteste. Elijah Shaffer, pe canalul Slightly Offensive, e un fel de youtuber de investigație în perioada asta. Pe Twitter și pe Facebook are mai mult conținut din care se vede mai bine cum e să fii acolo și că nu ți-ar mai veni să zici că sunt proteste pașnice împotriva opresiunii când ai gaz în ochi și cărămizi în cap.

În al treilea rând, adevărul e o chestie obiectivă. Nu există adevărul meu și adevărul tău, care să ne justifice acțiunile. Dacă perspectivele noastre au o parte reală la ele, nu înseamnă că e același lucru cu realitatea în general. Cineva a zis într-un comentariu că „revolta violentă poate fi o reacție etică, în situații excepționale”. Da? Care situații excepționale? Cine stabilește definiția acestora și ce acțiuni sunt incluse în „revolta violentă”? Unde se trage linie? Cine e autoritatea absolută care încadrează o revoltă violentă la ceva etic sau la ceva imoral? Și din perspectiva cui este violența etică? Dacă oricare dintre noi ar fi o victimă colaterală a unei revolte violente etice, am scrie a doua zi pe Facebook că cei care ne-au făcut rău aveau tot dreptul să o facă, pentru că se simt oprimați de zeci de ani? Am aplauda și am aprecia faptul că nu au mai rezistat, au ripostat, s-au ridicat împotriva sistemului, chiar dacă între timp ne-au dat foc la mașină și ne-au spart geamurile în casă și ne-au bătut frații pe stradă?

Ceea ce mă duce la al patrulea rând, ideea romanticizată și idealizată a revoltei împotriva opresiunii. Noi parcă avem și un punct sensibil în suflet fiindcă ne aduce aminte de revoluție și de cum ne-am dobândit noi libertatea tot așa, cu acte de violență etice, și uite ce bine a fost și ne este de atunci încoace, suntem de o prosperitate și de o justiție nemaivăzute în țară. Trăim într-o lume civilizată tocmai pentru că am depășit asemenea reacții emoționale și ne supunem, în mare, legii. Dacă sărim cu pistoalele, cu arcurile (da, e pe filmări), cu săbiile și cu cărămizile la oameni nevinovați atunci când ni se pare nouă că ne-a ajuns, nu îndeplinim niciun ideal și nu răzbunăm memoria nimănui. Protestatarii din atâtea orașe nu fac parte dintr-o singură comunitate. Nu vandalizează doar pe albi (am văzut un negru care plângea că își cheltuise toate economiile să își deschidă un bar, iar înainte de a-l deschide l-au dărâmat protestatarii cu totul și i-au furat seiful). Astea nu sunt acte care cer înfăptuirea justiției. Astea sunt acte ale unora care s-au urcat în trenul răzbunării și au profitat de faptul că scapă fără să fie trași la răspundere pentru acțiunile lor. Mulți sunt oameni care dau vina pe „sistem”, la fel cum sunt și la noi, pentru orice li se întâmplă rău, dar care nu ar depune niciun efort să fie utili pentru societate, așa că se manifestă brutal, pentru că atâta pot. Vor să fie văzuți, vor atenție, vor confirmarea că și ei sunt importanți, iar protestele astea au fost catalizatorul pentru ei. Cea mai ușoară modalitate să se facă remarcați fără să depună efort și fără să fie trași la răspundere.

Dreptatea nu se face cu distrugerea vieților nevinovate. Nu există nicio onoare în incendierea unui oraș. Furia nu justifică violența.

Mai țineți minte Joker? Mă bucur că a ieșit anul trecut, pentru că anul ăsta realitatea l-ar fi eclipsat. În film, Arthur Fleck (the Joker) are multe replici care să te pună pe gânduri, care să te facă să îți dai seama de ce o societate ar ajunge în punctul în care a ajuns la finalul filmului (adică în punctul în care America se află acum). Una dintre ele este:

Have you seen what it’s like out there, Murray? Do you ever actually leave the studio? Everybody just yells and screams at each other. Nobody’s civil anymore. Nobody thinks what it’s like to be the other guy. You think men like Thomas Wayne ever think what it’s like to be someone like me? To be somebody but themselves? They don’t. They think that we’ll just sit there and take it, like good little boys! That we won’t werewolf and go wild!

RO: Ai văzut cum e în lume, Murray? Tu pleci vreodată de aici din studio? Toți urlă și țipă unii la alții. Nimeni nu mai e civilizat. Nimeni nu se pune în locul celuilalt. Tu crezi că oamenii ca Thomas Wayne se gândesc vreodată cum e să fii cineva ca mine? Cum e să fii oricine altcineva decât ei înșiși? Nu se gândesc. Ei cred că doar vom sta aici și vom suporta, ca niște copii cuminți! Că n-o să ne transformăm în vârcolaci și n-o să ne sălbăticim!

Și încă una:

Ugh, why is everybody so upset about these guys? If it was me dying on the sidewalk you’d walk right over me! I pass you everyday and you don’t notice me! But these guys? Well because Thomas Wayne would cry about them on TV?

RO: Ugh, de ce e toată lumea așa de supărată că au murit băieții ăia? Dacă eram eu pe moarte pe trotuar, ați trece peste mine! Trec pe lângă voi în fiecare zi și nu mă observați! Dar băieții ăia? Doar pentru că Thomas Wayne a plâns pentru ei la televizor?

Sunt relevante pentru că din sentimentele astea pleacă dorința de a distruge. Din sentimentul că ei nu înseamnă nimic, că nu primesc același respect ca cei pe care îi văd mai bogați sau cu o viață mai bună. Că ei au avut ghinionul să se nască într-o anumită familie, cu o anumită culoare sau într-un anumit cartier, unde șansele lor nu au fost atât de bune. Că ceilalți sunt privilegiați, pe când ei sunt condamnați să tragă ponoasele opresiunii istorice. Americanilor nu pot să le zic nimic, dar pot să le zic românilor. Dacă vreți să schimbați ceva în țară, începeți cu voi. Dacă tu simți că ai ghinion, dacă simți că ești oprimat și nerespectat, dacă simți că sistemul e împotriva ta și nu ți se face dreptate, fii mai bun. Fii mai bun cu oamenii pe care îi întâlnești. Nu mai arunca gunoaie pe stradă. Nu mai trece pe roșu. Nu mai scuipa pe jos. Nu-ți mai bate joc de oamenii mai slabi. Gândește înainte să te cerți. Pune-te și în locul celuilalt. Respectă regulile. Respectă-l pe cel de lângă tine. Dacă am face toți un efort minim, în loc să ne lăsăm pradă emoțiilor, am rezolva mult mai multe decât cu distrugeri. Poate am naște și o generație de premieri care să nu fumeze în birou cu nerușinare.

Societate

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: