Monolog ursuz #1

61160517_2410181535921254_3733983638736338944_n

Au trecut două zile nesperate. Poporul român a dovedit cât de dârz și unit este în fața hoției și bătăii de joc, a fost un erou mitologic ce a căpătat formă fizică din conștiința colectivă a românilor de pe tot Globul. Și-a recâștigat libertatea și și-a arătat adevărata putere.

Glumesc. În aceste două zile, de fapt și de drept, românii abia au atins nivelul normalului. De ce reacțiile generale sunt cele din primul paragraf? Pentru că natura umană ne determină să ne batem în piept și să ne metamorfozăm în eroi ai libertății cu fiecare ocazie, oricât de mică. Am făcut în sfârșit ce era normal și de datoria noastră și am scos capul din pernă? Înseamnă că „ne-am trezit”, „ne-am recâștigat libertatea”, „am învins”, „e un pas mare pentru democrație”. Pasul ăsta mare putea fi făcut cu orice ocazie de votare, libertatea putea fi recâștigată demult dacă ne făceam datoria. Dar ce implică datoria asta?

  1. Să nu mai găsim justificări pentru care să boicotăm orice alegeri. Nu există justificări. Nu votezi, opinia ta în urbe nu există. Statul nu a luat ființă ca să îndeplinească dorințe personale. Autoritățile statului sunt întruchiparea suveranității poporului, care este distinctă de individ. Dacă vrei să faci parte din suveranitatea poporului, faci singurul lucru prin care aceasta poate fi exprimată și individual: prin vot. Altfel, vorba multă sărăcia omului.
  2. Să nu mai tolerăm nedreptățile pe care ni le fac alții doar pentru că e prea mare efortul să ne luptăm cu ele. Nu vrem să ne punem în cap rude, vecini, colegi, șefi. Nu vrem să ne târâm pe la judecătorii, că ăștia oricum tergiversează procesele. Nu vrem să ne confruntăm direct, că doar arma cea mai la îndemână a omului e pasivitatea agresivă. În schimb, ne plângem de nedreptățile de la nivel înalt. Dacă nu suntem noi capabili să ne apărăm cele mai mici drepturi, de ce am avea pretenții să le apere statul, care de fapt e o ficțiune creată tot de noi în scopuri de organizare?
  3. Să nu mai aruncăm gunoaie pe jos. Oricine aruncă orice în afara unui coș de gunoi își merită tot gunoiul în casă. Oricine se plânge de lipsă de civilizație, dar aruncă un bon lângă ușa de la magazin, un ambalaj de gumă pe trotuar, nu își strânge după câine, nu e atent când copilul scapă biscuitele pe jos în mall, face parte din corupția generală și nu merită o lume mai bună atât timp cât nu contribuie la ea.
  4. Să nu ne mai băgăm în fața mașinilor care merg liniștite și regulamentar în oraș doar fiindcă n-avem răbdare și suntem șmecheri. Să nu mai mergem pe liniile de tramvai. Să nu mai trecem pe roșu. Să nu mai claxonăm aiurea și să nu mai ieșim cu capul pe geam să înjurăm alți șoferi mai proști.
  5. Să nu mai traversăm pe roșu sau pe unde nu e trecere de pietoni iar strada e aglomerată. Când vezi că strada are 4 benzi și din toate direcțiile vin mașini, nu risca să mori și să bagi șoferul în închisoare odată cu moartea ta doar ca să câștigi 3 secunde din zi.
  6. Să nu mai dăm mită pentru orice serviciu minuscul sau major pe care persoana e datoare să îl îndeplinească în virtutea atribuțiilor de serviciu. La fel și cu primitul de mită.
  7. Să nu mai alergăm după bani indiferent de consecințe și să nu ne mai găsim justificări pentru modurile în care obținem banii doar ca să dormim bine noaptea. Ți-a dat vânzătoarea un leu în plus la rest și nu l-ai dat înapoi? Au picat cuiva 10 lei pe stradă și i-ai păstrat? Primești salariu și tu nu-ți faci treaba așa cum ar trebui? Ai încheiat un contract de locațiune și nu l-ai înregistrat la ANAF? Faci cumva să nu plătești toate taxele și impozitele așa cum ar trebui? Nu plătești o parcare cu plată? Nu iei bilet când mergi cu autobuzul? Iei ajutor social deși ești perfect capabil de muncă? Felicitări, ai furat! Cu toții am furat de la cineva sau de la stat într-un moment sau altul. Cât timp mentalitatea asta există și persistă, nu merităm o lume mai bună.
  8. Să ne facem treaba. Suntem cetățeni ai statului. Dacă suntem inutili, suntem o povară pentru toți ceilalți și nu ar trebui să fie datoria nimănui să ne întrețină. Ai un loc de muncă? Respectă-l. Fie că-ți place, fie că nu, asta ai ales și asta ai putut să faci la momentul respectiv. Nu-ți vărsa frustrările pe cei din jur, lasă-le acasă sau rămâi și tu cu ele acasă, nimeni nu e dator să accepte faptul că nu-ți faci datoria fiindcă ești prea ocupat plângându-te. Atât timp cât prestezi o muncă în schimbul unui salariu, acea muncă trebuie să existe. Nu pe jumătate, nu pe trei sferturi, nu între zece sesiuni de bârfă și nu în pauza de țigară din 5 în 5 minute. Dacă nu reușești să-ți îndeplinești atribuțiile cum trebuie, nu ai de ce să fii acolo, mai mult încurci.
  9. Să ne asumăm propriile fapte. Orice acțiune și orice pasivitate din partea noastră are o consecință. Problema noastră e mai puțin în sfera acțiunilor noastre și mai mult în sfera acceptării consecințelor acțiunilor noastre. Cu toții suntem liberi, dar nu și de consecințe. Găsim diverse justificări ca să ne eliberăm atât de consecințele fizice, cât și de cele morale. Totuși, cu toții vrem un somn liniștit. Atât timp cât nu suntem sinceri cu noi înșine și cu cei din jur și nu ne asumăm tot ceea ce facem și ce spunem, nu merităm o lume mai bună.
  10. Să nu mai vorbim prostii. Libertatea de exprimare există, oricât de intelectual, de profesionist, de ignorant sau de prost ai fi. Libertatea de consecințe, totuși, nu există, sau nu ar trebui să existe (vezi punctul 2). Așa că nu e mai bine să gândești înainte să deschizi gura? Nu e mai bine să te informezi înainte să arunci cu pietre? Nu e mai bine să întrebi dacă nu știi ceva? Nu e păcat să lași atâta informație să zboare așa pe lângă tine și tu să dai în ea cu bâta cu toată forța? Când vorbim prostii, ne facem mai întâi nouă rău, fiindcă ceilalți vor vedea că vorbim prostii și vor râde de noi, în cel mai bun caz. Însă le facem și lor rău, pentru că e foarte stresant să auzi un om vorbind prostii și să nu ai ce să îi faci, atât timp cât orice informație nouă se lovește de bâta vigilentă.

Ăsta este oful meu de azi.

Tot ce trebuie să știi despre alegerile europarlamentare. Pasul IV: ALDE

59951315_177436169857243_7798041926556450816_n.png

Campania electorală a început, iar dacă v-ați săturat de milioanele de afișe, bannere, panouri, fluturași și pliante, false sau nu, frumos colorate sau nu, care nu transmit niciun mesaj și nu oferă nicio informație, aici este locul unde găsiți sinteza tuturor programelor partidelor candidate la alegerile europarlamentare din 26 mai. Astăzi am ajuns la ALDE, partidul care se descrie ca fiind de centru-dreapta, cu o doctrină liberală, care îl are în frunte pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

ALDE = Partidul Alianța Liberalilor și Democraților

Președinte – Călin Popescu Tăriceanu

Înființare – 19 iunie 2015, prin fuziunea Partidului Liberal Reformator cu Partidul Conservator

Slogan – „Redăm România românilor”, #EUrespectRomânia

Având în vedere că postările noastre au ca scop gruparea informațiilor necesare pentru o un vot în relativă cunoștință de cauză, sursele noastre sunt exact ceea ce ne oferă fiecare candidat. Astfel, de la fiecare partid am cules ceea ce ei înșiși au considerat că este important să împartă cu noi (aici, de pe site-ul 2019.alde.ro). Spun asta pentru că, dacă ați observat că unele postări sunt mai bogate în detalii decât altele, asta este fiindcă partidul candidat a pus la dispoziție o cantitate mai mare de informații. Așadar, să vedem ce planuri și ce candidați are ALDE pentru Parlamentul European.

  1. „Europa coeziunii – Nu lăsăm pe nimeni în urmă”: ne îndeamnă să cerem fonduri europene;
  2. „Europa sănătoasă – Sănătatea românilor nu se negociază!”: ne garantează accesul la medicamente și „terapii inovatoare”;
  3. „Europa competitivă – Şi noi putem fi cei mai buni!”: ne garantează subvenții mai mari în agricultură;
  4. „Europa nediscriminatorie – Dublul standard, interzis!”: ne garantează produse de calitate mai bună în magazine;
  5. „Europa libertăţii: Schengen – Lupta e grea, dar o vom câştiga!”: ne garantează accesul la spațiul Schengen;
  6. „Europa viitorului – Tinerii noştri, de nepreţuit!”: ne garantează mai multe fonduri pentru programul Erasmus;
  7. „Europa tuturor – Munca ta trebuie răsplătită!”: ne garantează „salariu și beneficii sociale corecte”;
  8. „Europa energiei sustenabile – România, jucător pe piaţa energiei!”: ne garantează asigurarea stabilității energetice și apărarea intereselor strategice ale României;
  9. „Europa dunăreană – Autostrada fluviala până în Vest!”: ne garantează Dunărea navigabilă tot anul, modernizarea porturilor, investirea în transportul mai ieftin de mărfuri până în vest;
  10. „Europa întreagă – Noi am putut, pot si ei!”: ne garantează implicarea României în integrarea europeană a Moldovei și celorlalte țări din Balcanii de Vest. „România e capabilă să-și asume rolul de lider regional”;
  11. „Europa solidară – Împreună egali suntem mai puternici!”: ne garantează că vom fi parteneri egali în UE și vom lua împreună toate deciziile importante.

Aceasta este oferta publicată de ALDE pentru locurile în Parlamentul European. Din păcate, mai multe detalii nu există, astfel că nu avem o prezentare a modalităților prin care aceste scopuri pot fi atinse. Numitorul comun al acestor puncte pare a fi, totuși, solicitarea unor sume mai mari Uniunii pentru domeniile menționate.

În ceea ce-i privește pe reprezentanții partidului, cei care vor urma să ne reprezinte și pe noi în PE, aceștia sunt:

  1. Norica Nicolai – 61 de ani, deputat în PE din 2009. A fost procuror până în 1991, după care a părăsit procuratura și a fost consilier juridic, iar până în 1997 a fost și avocat în baroul Călărași. A început cariera politică în PNȚCD, apoi a intrat în PNL, iar acum face parte din ALDE. În 2007, Călin Popescu Tăriceanu a desemnat-o pentru funcția de ministru al justiției, însă Traian Băsescu a refuzat să o confirme. Este de părere că Uniunea a ajuns „prea politizată, prea subiectivă, cu prea mult dublu standard” și dorește reformarea acesteia, precum și acordarea mai multor fonduri către România, pentru că „distribuția banilor europeni trebuie să aibă în vedere reducerea decalajelor între regiunile din interiorul UE”.
  2. Daniel Barbu – 61 de ani, istoric, fost ministru al culturii, fost președinte al Autorității Electorale Permanente, absolvent al Academiei de Artă din București. A fost unul dintre inițiatorii legii speciale pentru Roșia Montană (care a generat atâtea proteste). La 22 aprilie, a fost pus sub urmărire penală de către DNA pentru infracțiunea de neurmărire conform legii a respectării destinației subvențiilor acordate formațiunilor politice.
  3. Renate Weber – 63 de ani, europarlamentar din 2007, avocat în baroul București până în 2004, militantă pentru drepturile omului. La fel ca și Norica Nicolai, a declarat că nu susține referendumul din 26 mai și nu îndeamnă alegătorii să voteze. Critică atât președintele țării, cât și oficialitățile Uniunii Europene și susține că UE ar trebui să pună pe primul plan țările mai puțin dezvoltate.
  4. Ovidiu Silaghi – 56 de ani, inginer, fost ministru al transporturilor, fost ministru pentru IMM, comerț și mediu de afaceri. Și-a început cariera politică în PNL, în 1990. S-a aflat sub urmărire penală pentru trafic de influență vreme de 5 ani, până în 2018 când dosarul a fost clasat. Susține, de asemenea, că autoritățile UE au avut un comportament inacceptabil față de România și are îndemnuri naționaliste față de viitorii europarlamentari români.
  5. Varujan Vosganian – 60 de ani, economist, scriitor, vicepreședinte ALDE, deputat. Este susținător al unirii Moldovei cu România, declarând că atât timp cât există două state separate (România și Republica Moldova), „poporul român va fi ultimul popor care va purta rușinea de a fi divizat de o frontieră artificială”. A fost ministru al economiei, atât în guvernul Tăriceanu cât și în guvernul Ponta. DIICOT a solicitat de 2 ori începerea urmăririi penale pentru complot și subminarea economiei naționale, însă Senatul a respins ambele solicitări. La fel ca și candidații precedenți, susține neparticiparea la referendumul organizat tot pe 26 mai.
  6. Andrei Dominic Gerea – 50 de ani, economist, în prezent deputat, vicepreședinte ALDE.

În episodul următor, PNL.

Tu, Românule!

1-taran-roman

Am o problema reala cu oamenii care au renunțat la viată, nu cu cei care au încercat să renunțe la ea (acolo vorbim de oameni care au nevoie de ajutor), ci mă refer la acei oameni care își accepta soarta dar continua să se plângă că nu le e bine. Da, Românule, mă refer la tine, la tine când te plângi la fiecare masa festivă că ne fura “nenorociții” și deaia nu trăim noi bine, dar când ajungi la serviciu abia aștepți să bagi banii în buzunar pentru mici favoruri. Tu, Românule, care râzi de prostia ăluia din televizor când tu n-ai mai atins o carte din clasa a 8-a și atunci doar să le transporți până la scoală și înapoi. Tu, Românule, care te plângi că Romania e vândută și furată dar lași aceiași hoți în primarii și în partide, și îi lași chiar daca ești conștient că te fura, bine.. nu pe tine.. pe stat, dar cumva tot la tine se învârte roata, dar nu poți să te cerți cu ei că poate te ajuta și pe tine cu actele alea, sau poate ca iți dau bani pe lângă ajutorul social. Tu, Românule, care te bați cu pumnul în piept că ție ți-a mărit pensia da’ nu iți pasă că pentru banii aia o sa plătească și copiii copiilor noștri. Și stai cu ochii în tâmpenia aia de televizor să le asculți mizeriile zi de zi, conștient că tot „hoții și nenorociții” controlează tot ce vezi si ce auzi, dar cumva o accepți așa și iți zici in cap „n-ai ce să le faci, așa e la noi!” Tu, Românule, trebuie să înțelegi că e vina ta că se întâmpla toate astea, nu e vina lor! Nu îi poți cere unui hoț sa nu mai fure, cum nu ii poți cere unui leu să nu mănânce zebre. Nu e vina hotului că fură, el își face bine treaba, e vina ta ca îl lași acolo nestingherit! E vina ta când vezi ca ai colegi care fura și tu taci din gură, e vina ta când ție iți e ciuda că nu furi și tu. Si deaia tu Românule te superi și stai îmbufnat, cu stomacul gol și însetat. E vina ta, Romănule, că ai ajuns pleci în Spania, în Italia, în Germania să ai grija de bătrânii altora când ai noștri putrezesc în căsuțele în care au trăit străbunii străbunilor noștri. E vina ta când ajungi în spitale și nu mai are nimeni răbdare, sau medicamente pentru durerile tale. E vina ta când copiii fac probleme la scoală că nu mai au lângă ei iubirea părinteasca. Si e păcat, păcat mare! Că tu, Românule, trebuie să ai sângele în mișcare, ai trăit în brațele Carpaților de mii de ani când alții au încercat să te alunge din ele tu te-ai luptat le-ai dat din cap si hotărât ai zis că pe aici nu se trece!. Tu, Românule, ai fost simplu și înțelept, darnic și dârz, nu uita cine ai fost și realizează unde ai ajuns!

 

Tot ce trebuie să știi despre alegerile europarlamentare. Pasul III: Alianța USR PLUS

57417776_353810031909929_4308198118848987136_n

Slogan (sau unul dintre ele): „Fără hoție ajungem departe”

Alianța USR PLUS s-a format special pentru aceste alegeri și, neavând sprijinul anilor de notoriertate și popularitate, au trebuit să țină pasul prin mult efort pentru vizibilitate și atenție. Au  un website special pentru alegeri, astfel că ne e mai ușor să obținem informații cu privire la platforma lor. Dacă nu ați vizitat site-ul până acum (https://www.usrplus.ro/), conținutul acestuia se împarte între critica lui Dragnea & restul corupților (cuvintele lor, nu ale noastre) și informații concrete cu privire la activitățile și proiectele lor. Pe Facebook, lucrurile stau puțin diferit, întrucât platforma le permite să vorbească mai mult, mai informal și cam despre orice vor ei. Ceea ce nu e un lucru rău, pentru că un competitor nou trebuie să se facă văzut, iar strategia lor de PR e destul de bună față de scopul pe care vor să îl atingă.

Oferta lor politică acoperă foarte multe domenii, de la justiție, la educație, până la o armată europeană. Totul în oferta lor presupune măsuri luate la nivel european, mulate cumva pe ce are și România nevoie. Ca exemplu:

  • Justiție: propun crearea la nivel european a unei legislații uniforme privind infracțiunile de corupție, ceea ce înseamnă să fie aceleași reguli pentru toată lumea, care să nu poată fi modificate la nivel național de fiecare dată când se mai deschide un dosar penal pentru cineva important. Vor să impună măsuri care să asigure și să apere independența presei și accesul facil la informațiile de interes public, să securizeze granițele, să asigure respectarea drepturilor cetățenilor români în UE, drepturile consumatorilor și altele.
  • Sănătate: în afară de promisiunea de a construi și moderniza spitalele, care este, probabil, cea mai arzătoare dorință a românilor (conform Facebook), propun și introducerea unor standarde europene pentru calitatea serviciilor și a managementului din spitale, accesul la o rețea regională pentru transplant, reguli noi pentru accesul la medicamente și programe de prevenție, bazate pe nutriție și educație în sănătate.
  • În educație, se concentrează mai mult pe măsuri sociale, pentru a facilita accesul la educație a celor care abandonează școala, cum ar fi decontarea transportului pe toată perioada de școlarizare și reabilitarea unităților de cazare pentru elevii care stau la distanță. Vor alocarea de fonduri europene pentru dezvoltarea învățământului vocațional, tehnic și agricol, precum și un fond special la nivelul UE numit „Nimeni nu rămâne în urmă”, care se concentrează pe scăderea ratei abandonului școlar. În principiu, ideea ar fi ca școlile să formeze oamenii pentru toate tipurile de meserii.
  • Propun să aderăm la zona euro.
  • În domeniul agricol, și-ar dori „crearea clasei de mijloc la sate, ridicarea ruralului și prin economie non-agrară, dezvoltarea fermelor de familie, asocierea fermierilor, încurajarea lanțului scurt dintre producător și consumator”, prin dezvoltarea fermelor mici/mijlocii, debirocratizarea procedurilor de obținere a fondurilor și recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local.
  • Nu au omis nici infrastructura și vechea dorință de autostrăzi.
  • Pentru antreprenoriat, propun încurajarea afacerilor de familie, simplificarea și digitalizarea procedurilor de înregistrare a firmelor, educația antreprenorială, dar și un fel de incluziune socială.
  • În ceea ce privește securitatea, Alianța susține „promovarea unei comunități strategice la nivel european și transatlantic care împărtășește aceeași înțelegere a amenințărilor de securitate convenționale și neconvenționale (terorism, atacuri cibernetice, dezinformare, schimbări climatice, fluxuri migratorii)”, precum și o armată europeană.

În mare, cam asta e oferta Alianței pentru PE, însă puteți găsi broșura completă pe site-ul lor menționat mai sus. În ceea ce privește candidații, în fruntea Alianței este Dacian Julien Cioloș, al 64-lea prim-ministru al României, fost ministru al Agriculturii și fost comisar european. În 2018, a înființat Partidul Libertății, Unității și Solidarității, partid de centru, centru-dreapta.

Pe poziția 2 se află Cristian Ghinea, membru USR, politolog și publicist. În 2015 a fost consilier de stat pentru afaceri europene la Cancelaria Guvernului României, iar în 2016 a fost ministrul Fondurilor Europene (în guvernul Cioloș). Ca studii, în România a urmat cursurile SNSPA, iar masteratul l-a obținut la London School of Economics and Political Science.

Pe poziția 3 – Dragoș Nicolae Pîslaru: membru PLUS, fost ministru al muncii în guvernul Cioloș. Are studii în economie, la ASE, London School of Economics and Political Science, precum și doctorat în științe economice.

Pe locul 4 – Clotilde Marie Brigitte Armand: membră USR, consilier la Primăria Sectorului 1 (a candidat pentru primăria sectorului 1, fiind însă clasată pe locul 2 în alegeri). S-a născut în Franța, dar în teritoriul din Caraibe al Franței, în arhipelagul Guadelupa, care este un departament de peste mări al Franței (fun fact, nu prea are relevanță în context). Acum este director general al grupului de firme Egis în România, Bulgaria și Republica Moldova. De la universitatea tehnică École centrale de Paris a obținut diploma de inginer, iar studiile postuniversitare le-a urmat la MIT din Cambridge, Massachusetts.

Pe locul 5 – Ioan Dragoș Tudorache: membru PLUS, judecător, fost șef al Cancelariei premierului și fost ministru de interne în guvernul Cioloș. A participat la misiunea din Kosovo, sub egida ONU, unde a condus departamentul juridic. În prezent, este șef de unitate pentru Politica de returnare și combaterea migrației ilegale din cadrul Direcției Generale Afaceri Interne și Migrație din cadrul Comisiei Europene.

În episodul următor, ALDE.

Tot ce trebuie să știi despre alegerile europarlamentare. Pasul II: PSD

56751261_582338568901470_6112920493042434048_nLa pasul al doilea din drumul către ziua de 26 mai putem începe să vorbim despre candidații care se vor prezenta pe listele de vot. În topul listei partidelor candidate se află PSD, motiv pentru care vom începe și noi seria cu acest partid. Din păcate am apucat să promitem că vom fi imparțiali, așa că ceea ce urmează poate fi util și informativ, spre deosebire de cum v-am obișnuit.

PSD se declară un „partid de stânga modern şi progresist”. Ce înseamnă că e partid de stânga? cineva s-ar putea întreba. În teorie, asta înseamnă, de la Revoluția franceză încoace, că se supune libertății, dreptății sociale, egalității, progresului social și schimbării. În principiu, susține că statul trebuie să se amestece cât mai mult în treburile cetățeanului ca să îl ajute să progreseze – asta pentru că sursa tuturor inegalităților este societatea, iar inegalitatea trebuie combătută prin ajutorul oferit de stat categoriilor considerate vulnerabile. În ideea asta, PSD zice:

„Vocația noastră de partid de stânga este aceea de a face politică pentru oameni, politica oamenilor care muncesc din greu zi de zi pentru ca la sfârșitul zilei să aibă cu ce să-și plătească întreţinerea, să cumpere haine și mâncare pentru copii, să cumpere medicamente pentru cei bătrâni. Facem politica celor care lucrează în marile întreprinderi, atâtea câte au mai rămas, dar și a celor care lucrează în școli și grădiniţe și care au grijă de copiii noștri, a medicilor și asistentelor care își petrec zilele de naștere și sărbătorile făcând de gardă în spitale. Vom face politica celor mulţi care lucrează în supermarketuri, care nu au sâmbăta și duminica libere, care lucrează multe ore peste program fără să aibă curajul să ceară bani în plus de frica pierderii locului de muncă.”

                                                                                    – secțiunea „Viziune”, http://www.psd.ro

Din păcate, pagina lor dedicată europarlamentarilor PSD nu este funcțională, astfel că nu am avut de unde să obțin informații concrete privitoare la planul lor.

Primele persoane din lista lor de candidați (care cu siguranță ne vor reprezenta în PE):

  1. Rovana Plumb – 58 de ani, ministru al fondurilor europene. Este președinta Organizației de Femei a PSD, a mai fost europarlamentar în 2009 – 2012, când a propus o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei femeilor europene. Ca orice membru PSD, DNA a solicitat în 2017 începerea urmăririi penale pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu. Insistă pe Facebook că guvernarea PSD a îmbunătățit economia, salariile și pensiile și critică Partidul Popular European pentru acuzațiile de corupție la adresa României.
  2. Carmen Avram – 53 de ani, jurnalistă, reporter Antena 3 din 2010.
  3. Iulian Claudiu Manda – 43 de ani, vicepreședinte Senat.
  4. Cristian Vasile Terheș – 41 de ani, preot greco-catolic, eliberat din exercițiul funcțiilor sacerdotale
  5. Dan Nica – 59 de ani, actual membru în PE, membru al grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European. Este și membru al comisiilor pentru industrie, cercetare și energie și pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii. Și el a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în 2016.
  6. Maria Grapini – 65 de ani, actual membru în PE, de profesie inginer textilist. A publicat 4 cărți (informație care nu este neapărat relevantă, dar este totuși ironică, având în vedere relația sa cu limba română).

În episodul următor, alianța 2020 USR PLUS.

Tot ce trebuie să știi despre alegerile europarlamentare. Pasul 1

Heuroparlamentare

Fie că ne place, fie că nu, politica face parte din viețile noastre, ceea ce e puțin ironic având în vedere faptul că țara noastră nu se poate bucura de conceptul clasic de politică, ci de o caricatură coruptă a ei, pentru motivele pe care le știm și de care râdem cu toții (a pagubă). De aceea, noi ne-am scos de la naftalină spiritul civic și ne-am hotărât să facem o serie despre mult așteptatele alegeri europarlamentare; o serie informativă, fără opinii personale și fără remunerații de la partide.

Înainte să luăm la rând partidele care s-au înscris pentru aceste alegeri și să vedem ce reprezentanți au și ce ne promit, ne-am gândit că ar fi bine să începem cu începutul, și anume ce votăm, cum votăm, ce este Parlamentul European și ce fac europarlamentarii odată ce ajung acolo.

  1. Ce votăm?

Lista candidaților cuprinde 23 de partide și 7 candidați independenți. Fiecare partid candidat are, la rândul său, o listă de reprezentanți, care nu poate depăși cu mai mult de 10 numărul de reprezentanți la care are voie România în PE. Asta înseamnă că, dacă România are desemnate 33 de locuri în PE, lista unui partid poate cuprinde maxim 43 de persoane. România a primit un loc în plus față de ultimele alegeri, iar numărul total al europarlamentarilor va scădea de la 751 la 705, totul ca urmare a Brexit (Marea Britanie nu va mai avea reprezentanți în PE).

  1. Cum votăm? Cum funcționează voturile?

Este foarte important de știut faptul că se poate vota oriunde în țară, nu doar în localitatea de reședință. Putem merge la orice secție de votare, unde vom fi înscriși pe o listă suplimentară. Conform legislației europene, fiecare țară trebuie să asigure o reprezentare proporțională a candidaților. Asta înseamnă că cele 33 de locuri disponibile vor fi repartizate proporțional partidelor, în funcție de numărul de voturi pe care l-au obținut. Partidul cu cele mai multe voturi va trimite cel mai mare număr de reprezentanți. Nu vor merge în PE oameni de la un singur partid. Fiind una dintre țările „mici și neprivilegiate”, România are dreptul la un număr destul de mare de eurodeputați, fiind a 6-a țară din UE după numărul de deputați.

  1. Ce este Parlamentul European?

Parlamentul European este, împreună cu Consiliul UE, organul legislativ al Uniunii. Deși nu are și drept de inițiativă legislativă, rolul lui este foarte important, întrucât toate directivele, ordonanțele și deciziile sunt adoptate de aceste instituții. Iar aceste acte se transpun de drept în legislația noastră și sunt obligatorii, cu prioritate față de legea națională. Tot Parlamentul European este și cel care are control asupra bugetului Uniunii și asupra Comisiei Europene (alege președintele Comisiei și aprobă Comisia – poate forța Comisia să demisioneze în urma unei moțiuni de cenzură).

  1. Ce fac europarlamentarii odată ce ajung acolo?

După alegeri, deputații europeni formează grupuri politice, bazate pe o platformă comună. Acum sunt 8 astfel grupuri formate, ele fiind un fel de partide în afara partidelor, la care să adere deputații din fiecare țară conform convingerilor lor. La prima ședință, aleg președintele Parlamentului, apoi aleg noul președinte al Comisiei, iar apoi aprobă întreaga Comisie. Dacă vă întrebați ce primesc oamenii pe care noi îi trimitem în Parlamentul European, ei bine, ei au o indemnizație lunară pentru cheltuieli generale (care în 2019 este în valoare de 4.513 euro), cheltuieli de deplasare la reuniunile Parlamentului, diurnă de 320 de euro pe zi în perioadele de activitate parlamentară, dar și un buget de 24.943 de euro lunar pentru salariile asistenților.

Așadar, în ziua de 26 mai, când veți medita dacă să #stațiacasă sau să mergeți la vot, e bine să aveți undeva într-un colț al minții consecințele votului și în mâinile cui ați vrea să puneți puterea de a legifera pentru Europa.

Recomandarea săptămânii: Philosophize this!

1048389_123793747830945_358752326_o

English first, romana dupa:

[EN]

Just to mix things up a bit, we’ve decided to share with you guys all the wisdom that we’ve gathered from the vastness of the internet throughout our lives. Or, at least, all the wisdom that can fit in a weekly recommendation. In the interest of full disclosure, we haven’t gotten all that wise, but what we do know is that everything in the world is a constant source for self-improving, which is why we’re going to try to contribute to that.

Today’s recommendation comes from the realm of podcasts, and it’s what made me have the patience to listen to podcasts in the first place. It’s called “Philosophize this!”, hosted by Stephen West (only available in English, unfortunately) and you can listen to it for free on philosophizethis.org, Spotify, YouTube and Google Play. As you probably guessed, it’s all about philosophy: if you needed a place where someone explains every philosophical idea from Antiquity to present times in such a way that all us simpletons can actually understand, THIS.IS.IT. The man does enormous amounts of research in order to teach us listeners what every philosophical current is all about, in chronological order no less.

To us, this podcast meant a lot (and it’s still going, by the way), because in understanding tiny bits of the ideas the greatest philosophers have put forward, we’ve understood a lot about ourselves and the world around us. The fact that he uses examples for everything and that he’s completely unbiased in his explanations, is what makes this podcast worth listening to for at least 3 or 4 times. We guarantee that it can broaden your horizon and make you even a better person than you think you are now.

Also, on the philosophizethis.org website, you can find book recommendations, additional content that completes the show and even a blog the host writes. We hope you enjoy it, because we certainly do!

[RO]

Ca să facem lucrurile mai interesante pe aici, desi s-ar putea să fie cam optimist spus, ne-am decis să împărțim cu voi toată înțelepciunea pe care am acumulat-o de pe internetul cel vast în decursul vieții ăsteia – sau măcar atât cât poate încăpea într-o recomandare săptămânală. Ca să fim total sinceri, nu am acumulat atât de multă înțelepciune, dar știm fără urmă de îndoială că totul în lume este o sursă inepuizabilă de îmbunătățire personală, motiv pentru care vom încerca și noi să contribuim la asta.

Recomandarea de astăzi vine de pe tărâmul podcasturilor și e în același timp ceea ce m-a făcut să am răbdarea să ascult podcasturi. Se numește „Philosophize this!”, găzduit de Stephen West (disponibil doar în engleză, din păcate), și îl puteți asculta gratuit pe philosophizethis.org, Spotify, YouTube și Google Play. Așa cum bănuiesc că ați ghicit, este despre filosofie: dacă aveați nevoie de un loc în care cineva să explice fiecare idee filosofică din antichitate și până în present într-un mod în care să înțelegem și noi, oamenii de rând, ACESTA.ESTE.LOCUL.POTRIVIT. Omul studiază extrem de mult doar ca să ne învețe pe noi fiecare curent filosofic, în ordine cronologică.

Pe noi podcastul ăsta ne-a ajutat mult (și încă apar episoade, apropo), pentru că, înțelegând câte puțin din ideile pe care le-au avut marii filosofi, am înțeles multe despre noi și despre lumea din jurul nostru. Faptul că dă exemple pentru orice și e complet imparțial în explicații este ceea ce îl face să merite cel puțin 3-4 ascultări. Garantăm că îți va lărgi orizonturile și te va face o persoană mai bună decât crezi că ești acum.

Mai mult, pe website-ul philosophizethis.org puteți găsi recomandări de cărți mai multe articole care completează fiecare episod și un blog pe care îl scrie. Sperăm că o să vă placă și vouă, pentru că nouă cu siguranță ne place!